Pe măsură ce economia globală s-a dezvoltat, iar schimbările climatice au generat și mai multe efecte negative (cum ar fi creșterea temperaturilor în sezonul călduros), era de așteptat ca oamenii să integreze sisteme de răcire în gospodăriile și afacerile lor. Studiile arată că până în 2050, cererea pentru sisteme de răcire va fi cu 300% mai mare decât nivelurile actuale, fenomen care face ca răcirea să fie unul dintre cei mai mari consumatori de energie electrică.
De la mijlocul secolului al XX-lea, principalul mod de furnizare a răcirii și ventilației în clădiri a fost cel prin sistemele de aer condiționat, însă important de menționat este faptul că există o diferență între conceptele „aer condiționat”, „răcire” și „ventilație”. Deși nu echivalează cu climatizarea și nu furnizează aer proaspăt, aerul condiționat (AC) se află printre soluțiile preferate, însă răcirea prin suprafețe devine o alternativă rentabilă datorită eficienței energetice și confortului sporit.
Atunci când vine vorba de alegerea celui mai avantajos sistem de răcire, este necesar să acorzi atenție mai multor factori ce privesc climatizarea, cum ar fi respectarea regulamentelor de construcții, zonare, asigurarea confortului ocupanților, protecția mediului. Spre deosebire de aerul condiționat, răcirea radiantă oferă o nouă perspectivă asupra controlului climatului interior și promovează monitorizarea temperaturilor în armonie cu natura.